Dar noptile acestea, frumoaso, cum de sunt,
Atât de diafane, din cer pâna-n pamânt?
Padurile par alge înalte-n clatinari...
Noi ne plimbam alaturi pe fundul unei mari.
Lucirile acestea de sus, vor fi fiind
Sau astre, sau meduze prin adâncimi plutind...
De-aseara se zareste, cu cârma spre Apus,
O luntre aurie, deasupra noastra, sus...
Asa ne urmareste de-aseara, pe-amândoi:
Sta drep deasupra noastra când ne oprim si noi!
O, poate ca din luntrea ce ne tinteste-asa
Într-un târziu, o scara de raze s-o lasa,
Si daca tu vroi-vei, ne vom sui. Apoi,
Cu luntrea aurie vom asfinti si noi.
sursa:www.cerculpoetilor.net
http://www.cerculpoetilor.net/poezii-de-dragoste.html
TINERETUL PRAHOVEAN ÎN LUPTA REVOLUȚIONARĂ
-
Undeva în anul 1972, sub coordonarea profesorului Gheorghe Marinică, apărea
la Întreprinderea Poligrafică Ploiești, sub comanda nr. 11108, ”TINERETUL
PRAH...
Acum 4 ani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu